miercuri, 31 octombrie 2012

Amintiri de copilărie şi Biserică

     Primii pasi spre biserica i-am facut inca de mica ,impreuna cu mama (sau bunica )si fratii mei.Acasa nu faceam prea multe rugaciuni insa obisnuiam sa spunem cateva rugaciuni scurte inaite de culcare (Tatal nostru ,Ingerasul,O rugaciune pentru parinti).Odata cu inceperea scolii nefacandu-se pe vremea aceea religie in scoli,aveam propunerea parintelui din parohie (traind la sat era o singura parohie cu un singur preot ) de a merge o data pe saptamana la "ora de religie "(sambata de la ora 15 iarna -vara ora 18)unde parintele ne invata scurte rugaciuni ,ruga copiii mai mari sa citeasca apostolul(daca il citeau bine erau invitati sa citeasca si a doua zii la Sfanta Liturghie ),se stabilea care copil(din cei mai maricei pe rand )vor spune crezul,cei mici participau si ei a doua zii la rugaciunea Tatal nostru .Pentru noi copiii era o mare bucurie sa mergem la ora de religie ca sa fim "selectati "pentru a spune o rugaciune a doua zii unde normal nu aveam voie sa lipsim .

Tot la ora de religie parintele ne citea si capitolul din Sfanta Scriptura care se citea la Sfanta Liturgie ,ne explica pe intelesul nostru cam ce inseamna cele citite .Cu ocazia sarbatorilor de iarna invatam colinde si o mica sceneta pe care le prezentam in biserica .In postul din naitea Invierii Domnului mergeam la biserca in serile cand aveau loc deniile ,iar cine dorea dintre copiii mai mari erau lasati sa citeasca sau sa cante la strana .Tot in cadru acelor discutii parintele ne explica despre importanta Tainei Spovedanii si Impartasanii si eram invitati periodic sa ne obisnuim cu aceste taine ,problema insa era ca nu prea reuseam sa ajung sa ma spovedesc prea des sau daca o facream era asa mai formal fara sa intru in amanunte deoarece nu intelesesem pe deplin aceasta taina .Privind in urma cred ca a fost foarte folositor ceea ce ne invata parintele insa noua tinerilor de atunci nu prea reuseam sa avem incredere in dansul deoarece stiindu-ne foarte bine mereu credeam ca vorbind mai multe la Sfanta Spovedanie cu parintele va putea cu mare usurinta sa afle si parintii nostrii (nu stiu de ce pentru ca niciodata nu vorbea parintele cu parintii nostrii insa asa credeam noi)

Anii au trecut nu s-au schimbat prea multe in viata mea fata de Biserica ,aveam cam acelas program pana pe la 14 ani cand in viata mea a aparut un tanar cu un an mai mare dacat mine (de la noi din sat )care era elev la Seminarul Teologic din Cluj ,reuseam sa vorbim doar in vacante insa era suficient ca sa le astept cu nerabdare ,fiind si vecini ne intalneam destul de des ,nu povesteam niciodata despre iubire insa mereu i-mi vorbea despre Dumnezeu ,Maica Domnului ,Domnul Iisus Hristos ,despre sfinti,despre ce invata la scoala .Era o placere sa asculti,timpul trecea foarte repede abia asteptam o noua zii sa ne intalnim .Nu stiu daca incepusem sa ma indragostesc de el sau doar i-mi placea ce povestea insa stiu ca aceste intalniri au durat cam cat a durat si liceul ,al meu intr-un oras apropiat ,al dansului (acum este preot )cam cat a durat liceul la Cluj .Apoi incepusem sa ne vedem din ce in ce mai putin si fiecare sa apuce pe alte drumuri .
Privind in urma cred ca Dumnezeu are pentru fiecare un anumit mod de a se face cunoscut ,pentru mine a fost parintele si acest tanar in copilarie

Tot ceea ce am spus pana acum au ramas doar amintiri,acum fiind casatorita si traind in alt oras a trebuit sa merg la alta biserica ,sa intalnesc alt preot ,a fost o perioada in care datorita faptului ca alunecasem in pacate destul de grele mi-era rusine sa mai merg la biserica ,frica sa merg la Taina Spovedaniei,cre deam ca sunt un om mort si nu mai este nici o sansa de mantuire pentru mine.A fost o perioada cand nu am mai mers deloc la biserica (vreo 3 ani)pentru ca atunci credeam ca nu mai are nici un rost ,continuam insa sa ma rog ,atat cat puteam acasa ,pana cand am intalnit o persoana care avea o fetita cam de aceias varstra cu baiatul meu (pe atunci 2-3 ani),ieseam impreuna in parc la plimbare uneori si la biserica ,a avut muuulta rabdare cu mine ,mi-a explicat muulte despre importanta Bisericii in viata omului,despre Sfintele Taine si importanta lor .Atunci am inteles ca nu este suficient sa mergi de mic la biserica ,conteaza si persoanele care le ai alaturi(prieten i ,cunoscuti )si de asemenea cred ca cel mai important este apropierea de duhovnic ,increderea in dansul .Cred ca pentru tineri este foarte important sa stie ca este cineva care ii asculta ,care nu ii cearta ,care mereu ii povatuieste cu blandete ,de aceia eu mereu incerc sa ii apropiu pe copiii mei de parintele duhovnic ,mereu le raspund la intrebarile lor insa ii trimit sa intrebe si pe parintele 
deoarece stiu ca de acolo primesc cel mai bun raspuns .Fiecare persoana cred ca are pe cineva care intr-un fel il apropie de Biserica inportant cred ca este si sa doreasca acest lucru .Pe mine m-au ajutat foarte mult sa inteleg despre credinta si cartile citite (chiar daca au fost mai putine ),de asemenea de mare ajutor a fost si Ortodoxia TinerilorO(mult umesc tuturor) deoarece citind cele scrise de tineri am inteles ce este gresit in viata mea ,unde trebuie sa mai indrept cate ceva ,apropiindu-ma de tinerii de aici am invatat cum sa ma apropiu de copiii mei,cum sa intru in discutii cu ei,deci pentru mine au fost si cred ca va mai fii de mare ajutor aceasta pagina .Mai cred ca este foarte important ca preotii sa se apropie de tineri insa trebuie de asemenea ca si parintii sa aiva un cuvant de spus aici ,sa mearga impreuna cu copiii la biserica ,sa fie cat mai aproape de ei,sa ii inteleaga ,sa insiste cu multa blandete atunci cand este cazul ,mereu sa se roage pentru copiii lor ,sa intrebe duhovnicul ce este de facut ,cum sa-l apropie pe copil de Biserica .
Poate ar mai fii multe de spus insa ma opresc ,iertare daca credeti ca am scris cam mult ,iertare de asemenea daca prin ceea ce am scris ,cumva am smintit sau am suparat pe cineva ,Dumnezeu sa ne ajute tuturor sa reusim sa ne apropiem cat mai mult de Biserica ,de Sfintele Taine ,sa incercam pe cat putem sa ne apropiem de persoanele din jurul nostru care inca nu au descoperit frumusetea si importanta Bisericii ,sa-i povatuim ,sa facem un mic pas alaturi de ei spre Biserica.